Asociațiile de magistrați îi cer lui Grindeanu să revină asupra desecretizării SIPA

Totodată, asociațiile de magistrați îi cer șefului Executivului să-i solicite ministrului Justiției, Tudorel Toader, „publicarea tuturor rapoartelor, proceselor verbale, ordinelor de miniștri și oricăror alte înscrisuri care privesc inventarierea acestei arhive”.

„Lipsa de transparență și modul de acțiune al ministrului Tudorel Toader renaște suspiciunile că Guvernul și majoritatea parlamentară care îl susține doresc să folosească arhivă SIPA pentru șantajarea magistraților. Înaintea oricărei discuții despre soarta viitoare a acestei arhive este important să știm, din documente oficiale, ce s-a întâmplat cu ea în ultimii 12 ani. Cel puțin din datele făcute publice până în prezent, rezultă grave nereguli privind gestionarea acestei arhive. Numai după ce ministrul Justiției va face publice toate documentele privind gestionarea arhivei SIPA – majoritatea având caracter de secret de serviciu, publicarea lor depinzând, așadar, strict de voința ministrului justiției – vor fi suficiente informații în spațiul public care să permită cunoașterea stării acestei arhive în prezent, condiție necesară pentru a pemite o decizie rațională și luată în condiții de reală transparență cu privire la soarta ei pentru viitor”, se arată în scrisoarea comună transmisă de asociațiile de magistrați premierului Sorin Grindeanu.

Magistrații transmit că, în caz contrar, suspiciunile în spațiul public privind potențialul de șantaj al acestei arhive se vor adânci, atâta vreme cât reprezentanții Ministerului Justiției și ai Guvernului vor intra în această arhivă – așa cum au făcut-o de la data desființării SIPA – fără că magistrații și oamenii să știe ce au făcut aceștia efectiv în arhivă.

„Reacțiile din spațiul public confirmă temerea existentă că nouă comisie instituită de ministrul Tudorel Toader va folosi informațiile din arhivă în alte scopuri decât cele declarate, câtă vreme activitatea comisiilor anterioare nu a fost pe deplin lămurită, iar stabilirea responsabilităților echipelor de inventariere nu a fost clarificată. Modul de acțiune al ministrului justiției Tudorel Toader contravine flagrant unei cooperări oneste ce ar trebui să existe între Ministerul Justiției și corpul magistraților, câtă vreme ministrul nu a notificat Consiliul Superior al Magistraturii, ca acesta să poată emite un punct de vedere cu privire la această Hotărâre de Guvern”, potrivit sursei citate.

Pe 16 mai 2017, transmit AMR și UNJR, CSM-ul ceruse ministrului justiției exact aceleași clarificări privind activitățile anterioare ale comisiilor care au intrat în arhivă SIPA.

„Efectul hotărârii pe care v-o asumați ca Guvern, la propunerea ministrului justiției Tudorel Toader – cel puțin așa cum efectele rezultă din declarațiile ministrului, deoarece acesta nu a publicat în prealabil un proiect al hotărârii -, va fi că informații adunate prin metode securistice, în afară oricărui cadru sau proceduri legale, să poată fi, în acest mod, legitimate și folosite împotriva justiției. Reamintim că, sub pretextul că va întări „combaterea corupției”, Guvernul Năstase a inclus în propriul program de guvernare extinderea atribuțiilor SIPA pentru a garanta „caracterul echitabil” al actului de justiției. (…)România a fost, probabil, unica țară declarată stat de drept care, în mod asumat, a „garantat” un proces echitabil în justiție nu prin asigurarea unei independente reale a judecătorilor, ci prin acțiunea subversivă și acoperită a serviciilor secrete. Este fără precedent, într-o țară democratică, „garantarea caracterului echitabil al actului de justiție” de către un serviciu secret de informații”, transmit asociațiile.

Perpetuarea acestor practici și mentalități de sorginte stalinistă au continuat, sub diverse forme până la celebrul „câmp tactic” din justiție, și în anii ce au urmat Guvernului Năstase, motiv pentru care trebuie să înceteze, cer AMR și UNJR.

„Nu ne mai putem permite că justiția din România să funcționeze sub spectrul serviciilor secrete, așa cum era și în comunism, iar modul în care veți gestiona problema arhivei SIPA va fi semnalul pe care-l dați întregii lumi dacă vă rupeți de trecut sau îl restaurați. Reamintim că SIPA a fost un serviciu secret înființat în 1991, condus, din 2001, de generali din fosta Securitate comunistă, unii dintre ei deconspirați că au făcut poliție politică. De asemenea, serviciul avea în componentă ofițeri care proveneanu din fosta Securitate comunistă. Creat inițial cu scopul de a preveni corupția din justiție, SIPA a ajuns să urmărească magistrați și oameni politici folosind metode și practici ale fostei Securități comuniste, cum ar fi strângerea de materiale și informații pentru șantaj”, se mai arată în scrisoare.

În 2004, în perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a arătat că există pericolul că informațiile adunate de SIPA să fi fost folosite pentru a șantaja magistrații și a influența actul de justiție, motiv pentru care s-a luat în considerare desființarea acestui serviciu secret.

Acțiunea ministrului justiției, spun asociațiile, are ca efect legitimarea, în 2017, și a acelui tip de poliție politică, dat fiind că transmiterea acelor informații către alte structuri se va face fără a fi foarte clar care va fi filtrul folosit de nouă comisie pentru trierea acestora.

„Referitor la arhivă SIPA, atât UNJR cât și AMR au solicitat de ani de zile clarificarea situației acesteia, după cum am arătat în repetate rânduri. Materialele de presă și documentele făcute publice în această perioadă demonstrează că, din 2006 până în prezent, am avut parte de o lungă acțiune de dezinformare și manipulare a opiniei publice cu privire la această arhivă. În loc să fi arătat bună-credință, așa cum a spus inițial, ministrul justiției Tudorel Toader arată, prin această acțiune, că ignoră cu totul serioasele probleme legitime ridicate de magistrați cu privire la arhivă SIPA, alegând o soluție ce pare focusată pe preluarea controlului politic asupra conținutului acestei arhive”, transmit AMR și UNJR.

Potrivit asociațiilor de magistrați, o altă problemă extrem de importantă privind arhiva SIPA a reieșit din afirmațiile publice ale fostului ministru al justiției Monica Macovei, care a arătat că au existat procurori și/sau judecători care au fost colaboratori, informatori sau chiar agenți acoperiți ai ȘIPA

Pentru însănătoșirea sistemului judiciar, asociațiile cer să știe numele acestora.

„Vă amintim că România nu a avut o lege a lustrației, astfel că foști agenți și ofițeri acoperiți ai fostei Securități comuniste au continuat să activeze în justiție și după căderea comunismului. Continuarea folosirii acestui tip informatori în rândul magistraților, inclusiv în perioada de tranziție, trebuie obligatoriu lămurită. Acțiunea ministrului Tudorel Toader nu oferă nici o soluție și, implicit, nici o garanție pentru deconspirarea acestora. Nu în ultimul rând, faptul că această hotărâre de Guvern ar „desecretiza” arhivă SIPA este contrazis de însăși afirmațiile ministrului justiției. Acesta a lăsat să se înțeleagă, în conferință de presă din dată de 31 mai 2017, că documentele din arhivă vor fi „desecretizate” astfel încât publicul să aibă acces la ele. Suntem convinși că o persoană cu pregătirea domniei sale nu putea face confuzie între „desecretizare” și „declasificare””, se mai arată în scrisoare.

Asociațiile de magistrați spun că acțiunea ministrului justiției nu doar că „nu oferă nici o garanție privind lămurirea problemelor legate de acțiunile și răspunderea comisiilor de inventariere ale arhivei SIPA, dar prin modul sau de acțiune, lipsit de transparență, a renăscut suspiciunile că Guvernul și majoritatea parlamentară care îl susține doresc să folosească arhivă pentru șantajarea magistraților”.

„SIPA este o „pată neagră” pe justiția din România post-comunistă, care trebuie lămurită în mod complet, pe deplin transparent, această condiție fiind obligatorie pentru credibilitatea acțiunii asumate de Guvernul pe care-l conduceți. Reiterăm, în concluzie, solicitarea să reveniți asupra acestei Hotărâri de Guvern, pentru toate motivele expuse mai sus. Menționăm că vom face uz de toate mijloacele democratice pentru a ne asigura că nimeni, fie oameni politici, partide ori servicii secrete, nu va folosi această arhivă în interese personale sau de grup pentru șantajarea magistraților sau răspândirea de suspiciuni de acest tip”, se încheie scrisoarea.

Ministerul Justiției a explicat cum se va face desecretizarea arhivei SIPA, după ce Guvernul a adoptat o hotărâre în acest sens, Toader precizând că după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei, o comisie formată din cinci specialiști va analizat documentele pe parcursul a trei ani. Astfel, în termen de cinci zile de la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial, se va face propunerea de constituire a comisiei. Din aceasta vor face parte doi reprezentanți ai Ministerului Justiției, doi ai Secretariatului General al Guvernului și un reprezentant al ANP. De asemenea, vor mai fi trei supleanți, câte unul de la fiecare instituție, și doi secretari ai comisiei, a explicat ministrul.

Ministrul a explicat că în arhivă sunt documente privind dovada vechimii unor angajați ai ANP care vor fi trimise instituției. În privința documentelor cu valoare culturală istorică, acestea vor fi trimise la Arhivele Naționale.

În ceea ce privește numele și rapoartele întocmite de comisiile care au avut acces în arhiva SIPA, ministrul a precizat că nu au putut fi făcute publice până în prezent pentru că erau informații secrete.